marți, 22 iulie 2008
Gods and Monsters
Fascinatia pentru Hollywood-ul vechi continua.
In 1994 a fost Ed Wood, acum este timpul sa fie facuta cunoscuta personalitatea lui James Whale.
Cine are impresia ca industria filmului este "depravata" doar in prezent, poate observa ce personaje interesante se aflau acolo inca din anii '40. Ideea de superioritate a starurilor se pastra in memoria colectiva doar pentru ca mediul era mult mai discret. Sa zicem doar ca poate exista o eleganta in depravare...
James Whale a cunoscut ca regizor succesul comercial o data cu Frankenstein si Bride of Frankenstein. Si probabil ca a ramas in istorie pentru homosexualitatea declarata si modul mai putin conventional in care a ales sa-si ia viata.
Gods and Monsters
este o biografie cu cateva insertii de fictiune a ultimei perioade de viata a acestuia, si reuseste sa redea cu sensibilitate bine dozata momentele astfel incat sa ramai cu un suspin la final.
In primul rand este de apreciat faptul ca este un film complet. James Whale, regizorul faimos pensionat, dar mult mai mult de atat.. Idei despre ratare, cum te apropii de sfarsitul vietii si tragi linie si faci bilantul ,relatia subreda cu parintii, prietenie, dragoste .
Un batran nostalgic si dezinhibat este probabil o sursa buna de cunostinte.
Chair daca nu mai corespunde vremurilor moderne, e fascinant sa auzi perspectiva lui asupra vietii . Pentru ca e mai lucida decat ar putea fi vreodata. Nu (iti) mai poti nega nimic, pentru ca nu are rost. Deci nu surpinde cu nimic faptul ca unii batrani sunt mai dezinhibati decat tinerii. Pentru ca tinerii sunt teribilisti, stridenti , si se mai pot gasi cateva adjective... insa in esenta sunt destul de tematori.Si o data cu presiunea dezinhibarii pe care o exercita mediul (in sensul ca eticheteaza ca normale anumite lucruri,iar cine nu le face ajunge sa se intrebe daca e ceva in neregula cu el), frustrarile nu fac decat sa se adune.
Clayton Boone era sa zicem unul dintre acei tineri. Iar timpul petrecut cu batranul regizor devenit pictor de ocazie , desi devenise din ce in ce mai ciudat, ii era necesar.
Se spune ca in filmul Frankenstein se regasesc foarte multe metafore (desi nu s-ar fi zis la prima vedere).
"He's noble. Noble and misunderstood." , zice Whale despre personajul sau. Un alter ego? Dupa toate aparentele da.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu