vineri, 28 martie 2008

Ce mancam astazi?

Exista o preocupare reala in prezent pentru alimentatia moderna sau pur si simplu o curiozitate pentru partea tehnica a procesarii mancarii pana a ajunge la starea pe care o stim noi.

Trei documentare pe aceasta tema mi s-au parut a fi mai importante. Si anume:

Super Size Me (2004)
care este mai mult un experiment .Regizorul incearca sa demonstreze ceva mancand numai de la McDonalds 3 luni de zile.Mai mult decat atat, planul sau prevede ca ori de cate ori va primi intrebarea "Would you like to super size it? ", el sa se conformeze. Evident ca la sfarsitul acestui "contra-regim", rezultatele se vor vedea atat ca greutate in plus, cat si ca nivel de substante nutritive din corp.
"My body... officially hates me."
Totusi nu este un documentar in toata puterea cuvantului, obiectivitatea clar lipseste.
Chiar daca vorbim despre un restaurant de tip fast-food, rezultatele ar fi fost dezastruoase si daca ar fi incercat cineva sa manance numai carne 3 luni. Sau numai varza si mere.Oricum..merita vazut si chiar iti imprima o viziune mult mai defensiva in fata junk food-ului (daca n-o aveai deja ..).


We Feed the World (2005)
este un documentar austriac care se axeaza mai mult pe problemele agriculturii in prezent(culturi ecologice sau nu), atingand si problema PAC (politicii agricole comune) la nivelul UE . Care a fost si ramane cea mai controversata dintre toate politicile comune. Printre alte locatii, ajunge si in Romania , unde ii vedem pe urmasii lui Moromete, oameni simpli , care nici nu stiu ca ce fac ei este "productie bio" . Pentru ei asa a fost dintotdeauna si nu stiu altfel. Acest documentar poate fi o adevarata revelatie pentru "urbanii" dintre noi , care au ocazia sa vada cum se culege o rosie si pe ce fel de planta creste.

Unser täglich Brot
(2005)[Our Daily Bread]
este probabil cel mai tehnic dintre cele trei documentare. Nu se vorbeste deloc, camera de filmat este doar un observator detasat al procesului de productie. In final produsul brut nu mai aminteste cu nimic de ceea ce a fost odata. De la oua la pui la carne...poate ca transformarea asta e cea mai impresionanta. In sine documentarul poate fi foarte plictisitor (nu are rapiditate si comentarii de fundal ca in documentarele de pe Discovery de tipul How it's made). Iar cei care inca mai cred in mancarea facuta "cu suflet" vor fi cuprinsi de tristete . Progresiv.

Diferenta de puncte de vedere(american/european) se vede si in modul de abordare a problemei alimentatiei. Americanii sunt ingrijorati de obezitate si de amploarea junk food-ului, dar adeseori neglijeaza alte laturi ale problemei. Cum ca, de exemplu, 40% din productia de porumb si 80% din productia de soia din SUA sunt modificate genetic.
Europenii sunt cuprinsi mai mult ca oricand de obsesia "culturilor ecologice", si prin intermediul acesteia se face apologia alimentatiei sanatoase. In cadrul ultimei conferinte a OMC, cea de la Hong Kong , europenii au facut presiuni asupra americanilor sa se ocupe de problema modificarii genetice a alimentelor.
Ramane de vazut ce se va intampla in viitor.

Niciun comentariu: