vineri, 22 februarie 2008

Angst essen Seele auf




























Nu stiu cata lume apreciaza regizorii germani
consacrati (nu, nu ma refer la expresionism si la Wiene si Murnau) . Sa facem o incercare.
Caz in discutie : Rainer Werner Fassbinder.
Lasand la o parte inclinatiile sexuale si moartea prin supradoza, omul a insemnat ceva pentru cinematografia germana . Ca si curent cinematografic , Fassbinder face parte din "Nouvelle Vague-ul german" (sa zicem anii '60-'80 si sa mai zicem niste nume reprezentative ca Volker Schlöndorff, Wim Wenders, Werner Herzog). Cine stie cat de cat cum se manifesta "Nouvelle Vague-ul" la francezi isi poate face o idee ca la baza e tot ideea de revolutionare a cinematografiei, de eliberare a ei din strictetea unor forme pregandite. La care sa adauga o doza (mai mica sau mai mare,dupa caz) de teribilism.

Filmul in sine

Angst essen Seele auf (1974)
tradus de americani "Fear eats the Soul" . O traducere buna, cu mentiunea ca in limba germana "aufessen" are o nuanta suplimentara fata de "essen" , si anume ca procesul in sine e mai intens. Tema filmului : sociala, poate mai transanta decat multe filme contemporane care se lauda ca "deschid mintea poporului" . Se vorbeste despre incompatibilitati; despre o incompatibilitate de varsta , de rasa , de experienta, dar nu de apreciere reciproca. Aa..un alt film despre iubirea implauzibila? Da! Dar nu este absolut nimic romantat..schimbarile, renuntarile se fac cu resemnare, revolta e de scurta durata, iar lumea din jur e o masa amorfa neconsistenta in opinii.

Trebuie sa recunosc ca nu sunt cel mai mare fan al lui Fassbinder, mai ales din cauza muzicii alese pentru scenele sale si a cadrelor foarte lente, dar are ceva anume care face sa merite sa te uiti macar o data la un film al lui .

Niciun comentariu: